Drepturile electorale. Кирилл Шевцов

RM și sunt calificate drept o violare a ordinii constituționale.

      2)

      Nefalsificarea alegerilor.

      3)

      Periodicitatea alegerilor. Perioada se determină de durata mandatului de realizare a atribuțiilor. Este o garanție care împiedică prelungirea nelegitimă a termenului de exercitare a atribuțiilor publice.

      4)

      Libertatea alegerilor cere ca în procesul electoral să se excludă orice formă de constrângere în raport cu participarea cetățenilor la alegeri.

      5)

      Alternativitatea și competitivitatea

      6)

      Independența organelor electorale.

      ⁵

      Deci, procesul electoral nu este altceva, decât o parte a unui acord dintre cetățeni și guvernarea care îi reprezintă.⁸ Alegerile, la rândul său, reprezintă mai mult decât o activitate tehnică, fiind indicator al modului cum guvernarea își tratează și își respectă alegătorii și fiind un mecanism de exercitare a suveranității naționale de către corpul electoral al statului. Alegerile au fost și vor rămâne una dintre pârghiile principale ale schimbărilor politice, economice și sociale, care ulterior pot transforma societatea, contribuind la modernizarea și condolidarea tranformărilor democratice.

      DREPTURILE ELECTORALE

      Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care se face referință în art.4 din Constituție, prevede că orice cetățean are dreptul și trebuie să aibă posibilitatea, fără nici o discriminare și fără restricții rezonabile, de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorului.¹⁰

      Drepturile electorale sunt strâns legate de cetățenia persoanelor. Ele formează o categorie distinctă în cadrul drepturilor și libertăților cetățenilor Republicii Moldova.

      Drepturile electorale sunt drepturi exclusiv politice, care aparțin doar cetățenilor, spre deosebire de libertățile social-politice (libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, etc.) care aparțin și străinilor.

      Făcând o clasificare a drepturilor electorale,putem delimita:

      –Drepturile electorale fundamentale – prevăzute în Constituție (dreptul de a alege, de a fi ales, de revocare).

      –Drepturile electorale ordinare: de a contesta rezultatele, de a fi membru a comisiei electorale etc. ¹¹

      Putem face distincție între dreptul de vot, dreptul de a fi ales și revocare.

      Astfel constatăm că prevederile constituționale sunt în concordanță cu standardele internaționale general recunoscute și obligatorii pentru state în materia alegerilor.

      DREPTUL DE A ALEGE (DE VOT)

      Dreptul de vot poate fi definit ca dreptul recunoscut, în condițiile legii, cetățenilor unui stat de a-și exprima în mod liber, direct sau indirect opțiunea electorală pentru un anumit partid politic sau candidat propus de o grupare politică sau un candidat independent. Acest drept se exprimă în mod obișnuit prin completarea unui buletin de vot și depunerea acestuia în urnă.¹² Prin urmare, prin exercitarea dreptului de vot, cetățenii contribuie la constituirea structurii de guvernare la nivel central și local într-un anumit stat. Fiecare stat deține dreptul suveran de a stabili funcțiile publice eligibile și condițiile în care cetățenii săi își exercită dreptul de a alege persoanele care candidează pentru aceste funcții.

      Dreptul de vot se exercită în modalități diverse, practic, fiecare stat stabilind în mod distinct, printr-o lege, procedurile electorale. Esențial este ca votul să fie exprimat liber, fără nici o constrângere sau presiune, deci să fie manifestarea neviciată a voinței personale și a conștiinței politice și civice a alegătorului.